În ultimii zece ani, România a reușit o performanță remarcabilă: a atras aproape 51,1 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene, ceea ce înseamnă o rată de absorbție de 96% în perioada 2014–2020. Dincolo de cifre, această poveste este una despre transformare – iar cele mai grăitoare exemple vin din Nord-Estul și Sud-Estul țării, două regiuni care, deși multă vreme au rămas în urma altora, au început să-și schimbe radical fața.
În urmă cu un deceniu, Nord-Estul era adesea asociat cu drumuri greu practicabile, investiții modeste și o economie prea dependentă de agricultură. Astăzi, tabloul s-a schimbat. Grație fondurilor europene, mii de kilometri de drumuri județene și comunale sunt modernizați, iar micii antreprenori din Iași, Suceava, Bacău sau Vaslui au primit sprijin pentru a-și dezvolta afacerile.
Sub coordonarea Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, regiunea gestionează un buget de 1,759 miliarde de euro prin Programul Regional 2021–2027. Acesta pune accent pe trei direcții mari: infrastructură, eficiență energetică și sprijin pentru IMM-uri.
Proiectele se văd deja pe teren. Aproape 460 de milioane de euro sunt direcționate către modernizarea drumurilor și îmbunătățirea mobilității urbane. Se construiesc centuri ocolitoare, cum este cea a Iașului, se reabilitează drumurile care duc spre frontiera cu Republica Moldova și se consolidează conexiunile dintre localitățile rurale și orașe. În paralel, proiectele de reabilitare energetică a blocurilor primesc peste 46 milioane de euro, reducând costurile la energie pentru mii de familii.
Dar poate cea mai importantă schimbare este cea care are loc în educație. În Iași, universitățile își modernizează laboratoarele cu ajutorul fondurilor europene – un program dedicat învățământului superior, de 19,15 milioane de euro, transformă sălile de curs în spații moderne, conectate la noile tehnologii. Iar în jurul acestor instituții, apar inițiative antreprenoriale care atrag tinerii spre regiune, nu îi mai alungă din ea.
Pentru mediul privat, fondurile europene au devenit o adevărată gură de oxigen. Cu 122 milioane de euro destinați IMM-urilor, antreprenorii din Nord-Est au acces la granturi și credite avantajoase pentru a-și cumpăra echipamente moderne sau pentru a-și extinde afacerile. Multe proiecte finanțează parcuri industriale și incubatoare de afaceri, unde firmele tinere pot învăța cum să crească sustenabil.
Dacă Nord-Estul e povestea unei rețele rutiere care se reface și a unei economii locale care înflorește, Sud-Estul României e exemplul perfect al unei regiuni care și-a redescoperit potențialul strategic. Cu porturi, resurse maritime, agricultură și turism, această zonă era de mult timp un pilon economic latent. Fondurile europene au reușit să-l reactiveze.
Programul Regional Sud-Est 2021–2027 aduce 1,48 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, educație și inovație. Portul Constanța, „poarta economică a României”, a beneficiat de finanțări masive prin programele TEN-T și POIM. Infrastructura portuară și rutieră aferentă a fost modernizată, iar capacitățile logistice extinse – o investiție care nu aduce beneficii doar regiunii, ci întregii economii naționale.
În același timp, regiunea pariază puternic pe inovație și IMM-uri. Cu peste 360 de milioane de euro alocați pentru cercetare, digitalizare și antreprenoriat, se pun bazele unei economii verzi și inteligente. Din această sumă, aproape 200 de milioane de euro merg direct către firmele care investesc în tehnologii noi și în extinderea producției. Prioritate au proiectele care promovează economia circulară, energia regenerabilă și digitalizarea.
Educația, la rândul ei, primește un capitol generos. Cu 87 de milioane de euro destinați școlilor și universităților, regiunea se pregătește să ofere o nouă generație de profesioniști. În Tulcea, Brăila sau Vrancea, școlile vechi sunt renovate și dotate cu laboratoare moderne, iar universitățile din Constanța și Galați devin centre regionale de formare și cercetare.
Pe lângă acestea, proiectele de mediu și mobilitate – cu alocări de peste 590 de milioane de euro – transformă orașele în spații mai verzi și mai accesibile: piste de biciclete, parcuri urbane și lucrări de protecție împotriva inundațiilor definesc o nouă viziune asupra dezvoltării urbane.
Astăzi, ambele regiuni dau semne clare de progres. În Nord-Est, peste 250 de milioane de euro au dus la modernizarea drumurilor județene, în timp ce în Sud-Est, distribuirea directă a celor 1,2 miliarde de euro către autoritățile locale a redus birocrația și a accelerat implementarea proiectelor. PIB-ul regional crește, iar decalajele față de media națională și europeană se reduc treptat.
Pentru autoritățile locale, fondurile europene nu mai sunt doar o oportunitate, ci un instrument de planificare pe termen lung. Pentru antreprenori, ele reprezintă capitalul care le permite să gândească pe termen lung, să inoveze și să creeze locuri de muncă stabile.Într-un sens mai larg, fondurile europene au devenit o punte între viziune și realitate, între nevoile comunităților și șansa lor de a se dezvolta.
Nord-Estul și Sud-Estul nu mai sunt regiunile care „așteaptă” sprijinul Bucureștiului. Sunt regiuni care se transformă prin propria inițiativă, prin planuri regionale și parteneriate locale. Drumurile reabilitate, porturile modernizate, școlile renovate și întreprinderile sprijinite sunt semnele vizibile ale unei Românii care, încet, dar sigur, învață să-și folosească inteligent resursele.
Iar dacă privim dincolo de statistici, în spatele fiecărui proiect există o poveste: un primar care a avut curajul să aplice, un antreprenor care a mizat pe digitalizare, un profesor care și-a văzut laboratorul renovat.
