Incertitudinea privind accesul României la fondurile structurale și de coeziune a fost eliminată. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat oficial că mecanismul de suspendare a fondurilor europene a fost oprit („înghețat”) de către Comisia Europeană.
Această decizie survine în urma evaluărilor pozitive din prognoza de toamnă a Executivului european și marchează un moment de stabilitate crucial pentru cadrul fiscal-bugetar național.
România s-a aflat sub spectrul activării unor clauze punitive asociate Procedurii de Deficit Excesiv (PDE). Riscul major constă în blocarea accesului la fondurile alocate prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, o sancțiune care ar fi generat un blocaj de lichiditate sever în economia națională.
Decizia Comisiei de a nu avansa cu procedura de suspendare se bazează pe analiza eforturilor de consolidare fiscală. Oficialii europeni au validat faptul că România a acționat în conformitate cu recomandările primite, respectând țintele de deficit agreate pentru perioada de referință.
„Este o veste foarte bună, care închide un ciclu în care România a riscat sancțiuni financiare. Procedura de suspendare a fondurilor este înghețată în acest moment”, a declarat Alexandru Nazare.
În ceea ce privesc implicațiile economice și de business, eliminarea acestui risc generează efecte imediate și tangibile asupra mediului de afaceri, reconfigurând pozitiv climatul investițional. În primul rând, vorbim despre o securizare vitală a fluxurilor de capital: marile proiecte de infrastructură, alături de programele de finanțare dedicate sectorului privat — de la digitalizare la sprijinirea IMM-urilor au acum garanția continuității. Practic, riscul unui blocaj de lichiditate la nivel național pentru intervalul 2025-2026 a fost neutralizat.
În plan extern, decizia Comisiei funcționează ca un semnal puternic de stabilitate pentru agențiile de rating. Menținerea accesului neîngrădit la resursele UE reprezintă un pilon fundamental pentru bonitatea României pe piețele de capital, influențând direct percepția investitorilor străini. Nu în ultimul rând, pentru antreprenorii locali, această veste aduce o necesară predictibilitate fiscală. Dispare, astfel, spectrul unor măsuri de avarie precum taxe noi introduse intempestiv sau tăieri bruște de cheltuieli pe care statul ar fi fost forțat să le adopte într-un scenariu de criză provocat de pierderea finanțării europene.
Deși procedura de suspendare a fost oprită, România rămâne sub monitorizare în cadrul semestrului european. Decizia actuală reprezintă o validare a parcursului fiscal recent, însă menținerea acestui statut depinde strict de continuarea reformelor structurale și de încadrarea în traiectoria de deficit asumată.
Din punct de vedere reputațional, România iese dintr-o zonă de risc sistemic, consolidându-și poziția de partener credibil în relația cu Bruxelles-ul. Pentru investitori, mesajul este unul de stabilitate: riscul politic și fiscal asociat fondurilor europene este, în acest moment, minimizat.
