Când te gândești la energie, probabil îți vin în minte stâlpi de înaltă tensiune sau prețul benzinei la pompă, nu o clădire de birouri din Paris. Totuși, acolo funcționează Agenția Internațională pentru Energie (AIE), o instituție care, deși pare o birocrație plictisitoare, a devenit în 2025 arbitrul suprem al modului în care lumea își aprinde luminile. Povestea ei a început în 1974, născută din panica șocului petrolier, când Occidentul a realizat cât de vulnerabil este în fața celor care dețin robinetul cu țiței. Timp de decenii, misiunea ei a fost simplă: să fie un "câine de pază" care numără barilii de petrol pentru a se asigura că nu rămânem niciodată pe uscat.1
Însă, pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2025, acest gardian tăcut s-a transformat într-un vizionar controversat, stârnind un adevărat război ideologic. Agenția nu se mai mulțumește să numere stocuri; ea trasează acum hărțile viitorului, anunțând cu voce tare "Era Electricității" și prognozând că cererea pentru petrol și gaze va atinge curând un vârf istoric, după care va începe să scadă. Această nouă direcție a înfuriat giganții petrolieri și a creat tensiuni politice majore, ajungându-se până acolo încât administrația din Statele Unite a amenințat în vara lui 2025 că va părăsi masa negocierilor dacă agenția nu încetează să favorizeze atât de vizibil politicile verzi în detrimentul combustibililor fosili tradiționali.3
Pentru noi, cei din România, această poveste globală are o miză extrem de personală și practică. Suntem în plin proces de a intra în acest club exclusivist, odată cu aderarea la OCDE estimată pentru 2026. Biletul nostru de intrare este așa-numita "regulă a celor 90 de zile" — o poliță de asigurare care obligă fiecare membru să aibă rezerve strategice de petrol pentru a rezista trei luni în cazul unei crize majore, cum a fost cea declanșată de războiul din Ucraina. Practic, apartenența la AIE înseamnă că, în cazul unui dezastru geopolitic, nu suntem singuri; avem acces la rezervele comune ale celor mai puternice economii democratice.5
Dincolo de siguranță, România se aliniază rapid la noua viziune a agenției. Anul 2024 a fost unul record, în care am reușit să conectăm la rețea 700 MW de energie regenerabilă, iar planurile pentru 2025 au fost si mai abițioase. Totuși, AIE ne avertizează că nu e suficient să producem energie verde; trebuie să avem și prin ce să o transportăm. Într-o lume în care centrele de date și inteligența artificială devin "vampiri" energetici tot mai mari, rețelele noastre electrice vechi riscă să cedeze dacă nu sunt modernizate rapid. Astfel, pentru România, un loc la masa AIE nu este doar o chestiune de prestigiu diplomatic, ci centura de siguranță necesară într-o cursă globală pentru energie care devine tot mai periculoasă și mai imprevizibilă.
